Opere esențiale, vol. 2 – Interpretarea viselor

Kitap eklendiğinde bana bildir

Visul ne insoteste in toate momentele vietii noastre. Visam nu numai noaptea ci si ziua cu ochii deschisi. De obicei nu punem mare pret pe visele noastre pentru ca le consideram plasmuiri lipsite de realism. Prin Interpretarea viselor una dintre cartile mari ale secolului XX Freud ne reinvata sa apreciem visele. In calitate de „cale regala de acces la inconstient“ visul ne conduce in profunzimile sufletului nostru dezvaluindu-ne dorintele cele mai ascunse. Dar nu numai atat. Interpretarea viselor ofera instrumentele pentru a descifra orice produs cultural la care participa inconstientul de la Literatură si arta la religie si morala.

Cuprins:

Nota introductiva la actuala editie in limba romana

Observatie preliminara [La prima editie]

Cuvant inainte la editia a doua

Cuvant inainte la editia a treia

Cuvant inainte la editia a patra

Cuvant inainte la editia a cincea

Cuvant inainte la editia a sasea

Cuvant inainte la editia a opta

Prefata la cea de-a treia editie in limba engleza (revizuita)

I Literatură stiintifica asupra problemei viselor

A Legatura visului cu viata vigila

B Materialul visului — memoria in vis

C Stimuli si surse ale viselor

Ad 1) Stimulii senzoriali externi

Ad 2) Excitatia senzoriala interna (subiectiva)

Ad 3) Stimul somatic intern organic

Ad 4) Surse psihice de stimulare

D De ce uitam visele dupa ce ne trezim?

E Particularitatile psihologice ale visului

F Sentimentele etice in vis

G Teorii despre vis si functia visului

H Relatii intre vis si maladiile psihice

II Metoda interpretarii viselor. Analiza unui exemplu de visIII Visul este implinirea unei dorinteIV Deformarea in visV Materialul si sursele visului

A Recentul si indiferentul in vis

B Infantilul ca sursa a visului

C Sursele somatice ale visului

D Vise tipice

(a) Vise jenante de nuditate

(b) Visul despre moartea persoanelor dragi

(g) Alte vise tipice

(d) Visul despre examen

VI Travaliul visului

A Travaliul de condensare

B Travaliul de deplasare

C Mijloacele de reprezentare ale visului

D Luarea in considerare a reprezentabilitatii

E Reprezentarea prin simboluri in vise

F Exemple — calculatul si vorbitul in vis

G Vise absurde — activitatea intelectuala in vis

H Afectele in vis

VII Despre psihologia proceselor onirice

A Uitarea viselor

B Regresia

C Despre implinirea dorintelor

D Trezirea prin vis. Functia visului. Visul de angoasa

E Procesele primare si secundare — refularea

F Inconstientul si constiinta. Realitatea

Bibliografii

Lista abrevierilor

Index de vise ale lui Freud

Index de vise ale altor persoane

Index de nume si termeni

Bu kitap şu anda mevcut değil

886 yazdırılmış sayfalar

Orijinal yayın: 2016
Yayınlanma yılı: 2016
Yayımcı: PublishDrive

İlgili kitaplarTümü

Alıntılar

cezar669alıntı yaptı5 yıl önce
absorbea întreaga noastră forţă psihică, visul fie că ne oferă ceva total ciudat, fie ia în combinaţiile sale doar anumite elemente din realitate, fie merge în acord cu tonalitatea dispoziţiei noastre şi simbolizează realitatea“. I.H. Fichte (1864, vol. 1, 541) vorbeşte, în acelaşi sens, direct de vise complementare şi le numeşte pe acestea una dintre binefacerile secrete ale naturii autotămăduitoare a spiritului. Într-un sens asemănător se exprimă şi L. Strümpell în studiul său, înalt apreciat, pe bună dreptate, despre natura şi formarea viselor (1887, 16): „Cel care visează este întors cu spatele la lumea conştiinţei vigile…“ (ibid., 17): „În vis se pierd aproape complet memoria pentru conţinutul ordonat al conştiinţei vigile şi comportamentul normal al acesteia.“ (ibid., 19): „În vis, sufletul este separat aproape fără amintiri de conţinutul şi cursul obişnuit al vieţii vigile…“

Majoritatea covârşitoare a autorilor au apărat concepţia contrară despre relaţia visului cu viaţa vigilă. Astfel, Haffner (1887, 245): „La început visul continuă viaţa vigilă. Visele noastre se ataşează constant de reprezentările care au fost cu puţin timp înainte în conştiinţă. O observaţie atentă va găsi aproape întotdeauna un fir care să pună visul în relaţie cu experienţele zilei precedente.“ Weygandt (1893, 6) contrazice direct afirmaţiile mai sus citate ale lui Burdach, „căci se observă adesea, în majoritatea covârşitoare a viselor, că acestea ne trimit chiar în viaţa obişnuită, în loc să ne elibereze de aceasta“. Maury (1878, 51) spune într-o formulă lapidară: „nous rêvons de ce que nous avons vu, dit, désiré ou fait“10; Jessen detaliază ceva mai mult în Psihologia sa apărută în 1855: „Conţinutul visului este mai mult sau mai puţin determinat de personalitatea visătorului
- Beğen
- Yorum
- Paylaş
  Facebook
  Twitter
  Bağlantıyı kopyala
- Bunu bildirin